Mugur Mihaescu: "Refuz sa cred ca m-a luat succesul de cap"
    POZA:
   
 

Mugur Mihaescu: "Refuz sa cred ca m-a luat succesul de cap"

Face umor din 1988, cand s-a lansat cu grupul umoristic Vacanta Mare. O tara intreaga il stie din serialele de comedie difuzate la ProTV, in urma cu cativa ani: „Leana si Costel” si „Garcea”. Mugur Mihaescu este actor, scenarist si patronul unui pub din Centrul Vechi, unde l-am si intalnit pentru interviu.

Reveniti pe micul ecran...
Poate pe marele ecran revenim, depinde la ce televiziune vom vinde noul produs. Este un lungmetraj care se numeste „Generatii”. Eu cu Radu Pietreanu l-am scos, l-am facut in memoria colegului meu, Dan Sava, joaca si fiica lui alaturi de noi. Este un film care sper ca ii va face pe oameni sa se gandeasca ce a insemnat Vacanta Mare si ce inseamna acum. Este tot o comedie, dar un altfel de umor, mai de varsta noastra. Surprinde conflictul dintre generatii.

Primul tau film de lungmetraj a fost 17...
Da.

Te-a incurajat sa mergi mai departe in cinematografie...
Sigur ca da. In plus, am avut o pauza destul de mare. Am ajuns la o stabilitate financiara incat sa nu ma mai gandesc la profit si sa fac aceste lucruri pentru ca efectiv imi face placere. Nu se mai pune problema rucsacului greu in spate cu „Hai fa ca sa scoti bani”. Acum e „Fa-o ca sa-ti placa”. Exact ca in tinerete cand faceai Vacanta Mare pentru ca-ti placea.  M-am intalnit cu Radu si am zis „From the begining” (n.red.-de la inceput).

Cand a inceput Vacanta Mare sa faca umor pentru bani? In perioada Pro TV-ului?
Cred ca la doi ani si ceva de cand am intrat in Pro TV.

Regreti glumele facute in acea perioada?
Cum sa regret glumele?

Dar cum ai caracteriza umorul acela?
Supertare. A fost facut de Vacanta Mare si a influentat o generatie intreaga de umoristi si de produse.

Mugur Mihaescu a fost mereu liber in creatia sa? Sa ne aducem aminte de sloganul Pro TV, „Gandeste liber”.
Sigur ca da. Cand mi s-a impus ceva, am plecat. Nu vrem sa fim dominati de interese, politici sau mai stiu eu ce, cum se face in unele parti. „Da in ala” sau „Da in celalalt”. Noi spunem cum vrem noi.

Ati creat anumite tipologii de personaje...
Sigur, e foarte greu sa construiesti un personaj. De la Bula si Nea Marin incoace e si Garcea si poate Leana. Mai rar personaje. Si ma bucur. Jos palaria in fata a ceea ce am realizat. Trebuie sa recunosc si eu ce tampit am fost. Am avut intuitie. Publicul ne-a dus spre un anumit gen de personaje. Noi am incercat mai multe tipologii si pe alea pe care publicul a pus stampila de „Approved” (n.red.- „Aprobat”) pe alea le-am dezvoltat, in ton cu cerintele publicului.

A fost foarte greu sa scapi de acest personaj, de Garcea?
De ce toata lumea spune ca am vrut sa scap de el? Problema este ca oamenii n-au inteles ca personajul si Mugur Mihaescu sunt lucruri diferite. Poate sa ma strige lumea Garcea, eu nu am nicio problema. E ca la Penes Curcanu. As transforma porecla in renume. N-am nicio treaba. Chiar si in filmul „Generatii” vorbesc despre asta. De ce nu vreau sa-l mai joc pe Garcea si totusi il joc si in film. Am creat niste personaje atat de puternice incat nu-mi fac probleme ca trec pe strada si nu sunt recunoscut. Mi-am dobandit notorietatea.

Pentru multi a fost o surpriza atunci cand Mugur Mihaescu a trecut de la glumele uneori vulgare, la filmul despre problemele tinerilor adolescenti... fenomenul drogurilor...
Da, normal... Stii cum este. Nu stau eu sa ma gandesc la ce intelege publicul. Probabil ca a fost un soc destul de mare pentru multi. Eu sunt Mugur Mihaescu. Pot sa fac si comedie, pot sa fac si drama. In perioada asta din ultimii ani am fost foarte ocupat si nu aveam despre ce sa vorbesc. Despre business-ul meu? Lasa-l, Doamne iarta-ma. Il am pe fratele meu care ma ajuta tot timpul. El se ocupa. I-am spus ca eu ma intorc la latura artistica.

Cat trupa voastra a fost in vacanta, te-ai mai uitat la divertismentul de la tv?
Dar nu la programele romanesti, ci la History, Discovery, pescuit, vanatoare etc... Din ce produse romanesti am vazut, singurul care mi-a placut a fost Las Fierbinti. De fapt, este acelasi univers pe care l-am adus noi cu Leana si Costel, dar mult mai modern. Oamenii aia joaca foarte bine. Dupa parerea mea, zero bani, zero lei. Dar parerea publicului conteaza, nu a mea. Daca oamenilor le place, nu au decat sa accepte. Eu am telecomanda.

1 Mai a ramas o zi plina de culoare si istorie pentru noi. Ce amintiri ai din vremea cand Vacanta Mare tinea show-urile in fata publicului numeros, platitor de bilet?
De 1 Mai nu dadeam show-uri in aer liber. Mergeam la mare si era defilarea de la Olimp, dupa revolutie. Inainte de 1989 te gandeai cum sa scapi. Slava Domnului ca am scapat. Nu am facut niciodata defilare, nu am mers pe stadioane. Am scapat, pentru ca ma fofilam. Gaseam eu motive. Ma dadeam ranit, ma dadeam cu activitati. Ne stiau profesorii si ne lasau. Noi eram aia tocilari, „narzii”. Dupa revolutie a fost distractia de la Olimp. Se faceau defilari de masini. Toata lumea isi luase automobil, isi etalau fetele pe geam.
Cat priveste spectacolele, am avut si acum, la Sala Palatului, un spectacol exceptional, de doua ore. Publicul ne-a primit extrem de bine. Posibil ca vara asta sa avem un turneu pe litoral.

„Mi-am facut damblalele varstei si sfatuiesc pe toata lumea sa faca asta”

Mai ai pasiunea pentru masini? Ai schimbat peste 20 de autoturisme. Ai avut chiar un Lamborghini Gallardo…
Nu. Mi-a trecut, da-le incolo. Le-am vandut pe toate in 2007. Am o singura masina. Un Mini Cabrio.

Si motocicleta?
Nu mai am nici motocicleta. Am inlocuit-o cu o bicicleta.  

Ce te-a determinat sa le vinzi?
M-am saturat. Sunt inutile.

Ai trait o perioada de succes nebun...
Da, mi-am facut damblalele varstei si sfatuiesc pe toata lumea sa faca asta. Acum am inteles ca masina nu mai e un scop. E o necesitate si poti sa te plimbi la fel de bine si cu una mai mica. Eu mi-am trait viata atunci pentru ca ajunsesem prin munca sus, am luat-o pas cu pas. Refuz sa cred ca m-ar fi luat succesul de cap. In general, eu sunt un tip ponderat si echilibrat. Nu cad intr-o extrema sau alta. Fiind in zodia Gemenilor, sunt in echilibru.

Cum este relatia ta de familie, dupa tot ce s-a scris in presa de-a lungul timpului despre tine?
Am avut si am o sotie fabuloasa. Sa-i dea Dumnezeu inca 1000 de ani de acum incolo si sa le dea tuturor ce am eu acasa. Am o fata exceptionala.

In vacante unde mergeti?
N-am  prea  iesit. Pe  fiica  mea  o  trimit mereu  prin  excursii  in  strainatate, in  tabere.  Este  la  un  liceu  foarte  bun, Colegiul  National  „Gheorghe  Lazar”,  in  clasa  de  elita.  N-am  decat  sa  fiu  un  tata mandru.

Mergi la sedinte?
Nu! Sotia mea se duce. Ea e cadru didactic. Cum sa ma bag eu care am o pedagogie varza? Daca imi cerea fiica mea cum sa fac o scadere sau o impartire, eu o luam cu fractii. Era in clasa a II-a. Venea sotia si ma intreba ce am facut. „Pai, daca nu inteleg“. Fiind „Geaman“, am studiat la un profil real si mie imi plac calculatoarele. Sunt in continuare pasionat de fizica si citesc in continuare din acest domeniu. Partea pedagogica nu am inteles-o pentru ca nu am avut niciodata rabdare. De foarte multe ori sunt pragmatic, de foarte multe ori sunt aerian. Imi place jocul asta, ping-pong-ul intre fatete.

Stilul tau direct, necenzurat, ti-a creat probleme in relatiile cu cei din jur?
De ce sa-mi creeze probleme? Sa le creeze lor. La mine „ce-i in gusa e si-n capusa”. Suntem oameni multi pe planeta, universul este mare. Nu trebuie neaparat sa faci parte din universul meu. Imi aleg oamenii cu care sa stau de vorba.

Cand ai facut filmul 17 te-ai gandit la fiica ta ca va ajunge la aceasta varsta?
Da, m-am gandit.

„Un om care rade este frumos“

Cum este sa fii tatal unei adolescente de 17 ani, varsta teribilismului?
Pentru mine este foarte frumos, pentru ca nu am copil teribilist. Mi-a dat Dumnezeu mult noroc. Am o familie incredibila. Discut cu fiica mea orice, de cand avea ea noua ani. Ii cunosc prietenii, ii cunosc iubitii, cu cine s-a sarutat prima oara, suntem prieteni. Nu-i dau sfaturi. Ii spun: „Stiu ca esti la varsta la care si eu as proceda la fel. Imi intra pe o ureche si-mi iesea pe alta. Dar nu e nimic. Viata iti va da palme, voi fi langa tine sa te ridic“. Daca nu inveti din propriile greseli, nu ai cum sa o faci altfel, doar din sfaturi. De multe ori asculta si ma bucura asta. Si le trece prin filtrul propriu. Si-a dezvoltat o personalitate exceptionala.

Cum ai caracteriza publicul „Vacanta Mare”?
Nu pot sa-mi caracterizez publicul... Atata timp cat pot sa fac pe cineva sa rada, sa se bucure, sunt multumit. Un om care zambeste este ceva incredibil. Un om care rade este frumos. Imi plac oamenii frumosi de genul acesta.

de Anca Lapusneanu - 14767 afisari
 
         
 
2.3 - 9 voturi