Adela Popescu: "Oamenii se casatoresc... Fie vor copii, fie sunt nesiguri de relatie"

Adela Popescu a cunoscut celebritatea foarte devreme, inca de la debutul pe micul ecran, in telenovelele Numai iubirea si Lacrimi de iubire. S-a ferit intotdeauna de scandaluri si a incercat sa fie cat mai aproape de cei care o admira, fanii actritei constituind o comunitate dezvoltata in mai bine de zece ani. Isi posteaza trairile si peripetiile pe blogul personal, alaturi de fotografii din vacante. Are o fire calda, sensibila si sincera; tocmai de aceea, am invitat-o la o cafea… ca intre fete. Initial, pentru ca era o zi caniculara, am cautat cel mai apropiat loc cu piscina. Am ajuns la Lev Or Hotel, dar am preferat sa facem interviul intr-o sala special amenajata pentru buna dispozitie si relaxarea clientilor.

Ai devenit cunoscuta si ai castigat foarte multi fani, inca de la debutul tau pe micul ecran. Cat de greu a cantarit pe umerii tai celebritatea castigata de la o varsta foarte frageda?
Cele mai frumoase intamplari din viata sunt contextuale, intamplatoare. Trebuie sa studiezi, sa faci sport, sa te ingrijesti – toate pentru a fi pregatit si a nu rata ivirea sansei. Trebuie sa fii cel mai bun in domeniul tau. Eu si acum fac multe lucruri, pentru ca nu se stie niciodata.

De pilda?
Cursuri de dans, kangoo jumps cu Diana Stirbu, lectii de engleza, canto… Daca se organizeaza vreodata un casting pentru un musical? Cu siguranta voi da probe de dans si de cantat. Este datoria fiecaruia sa se perfectioneze.

Asa e cand ai o fire perfectionista, dar nu credem sa ai probleme cu vocea; tu canti live in concertele celor de la DJ Project.
Vocea este un „instrument” care trebuie studiat incontinuu. Trebuie sa stii cum sa canti fara sa-ti obosesti corzile vocale sau sa ragusesti, ca sa mai poti canta si zilele urmatoare.

Dupa telenovele, ai fost la casting pentru filmul lui Stere Gulea.
Da. La unul am fost, la unul am reusit.

Ai luat si calea muzicii…
A fost fost un drum paralel cu al actoriei, pentru ca intre timp am cantat si in seriale. Apoi mi-am dat insa seama ca vocea reprezinta un dar pe care nu il are oricine. Daca n-ai voce, degeaba iei lectii de canto. In schimb, actoria se poate invata. S-a intamplat sa ajung in trupa DJ Project, alaturi de care am descoperit ce inseamna sa sustii concerte prin tara. Imi plac cele in aer liber, iar acum e sezonul lor. Incep mai devreme, in fata  unui public frumos. Cele din cluburi incep dimineata, iar mie mi se face somn deja la miezul noptii. Ma odihnesc putin, apoi imi retusez machiajul.

Erai obisnuita cu oboseala inca de pe vremea filmarilor la telenovele, in Buftea…
Da, dar oricum, pentru mine, sapte ore pana la Timisoara mi se par foarte lungi. Mai scriu o postare pe blogul meu, dar nu pot pur si simplu sa stau. Ma enerveaza cand nu am nimic de facut, mi se pare ca sunt inutila.

Ai devenit destul de activa in mediul online.
Este o extensie necesara, dar in acelasi timp personala. Pastrez legatura cu fanii mei, care sunt deosebiti si sunt alaturi de mine de zece ani; am crescut impreuna cu ei. Una dintre fane are acum o agentie de turism prin intermediul careia mi-am organizat de foarte multe ori vacantele. Fac chipa buna cu Radu (n. red. – Valcan), care este pasionat de fotografie. Blogul meu este vizual intr-o proportie foarte mare.

Cum te-ai acomodat in gasca DJ Project?
Eu m-am apropiat foarte mult de ei in primul rand pentru ca lucreaza in industria muzicala si nu au vicii, ceea ce este destul de rar. De exemplu, daca sustinem un concert intr-o discoteca, iar organizatorii ne intreaba ce dorim sa bem, Maxx cere o apa plata. Cam surprinsi, organizatorii il imbie cu whisky, dar el ramane la alegerea initiala. Pentru mine e foarte important ca ei nu beau si nu fumeaza. De obicei, nu mai ramanem in local dupa incheierea concertului. DJ Project au calculat foarte bine ce au de facut in muzica.

Celebritatea este deseori o capcana, mai ales daca apare la varsta ta frageda din perioada telenovelelor.
Da, dar eu nu am avut timp sa o iau razna. Meseria te salveaza. Fie ca e vorba de un divort, o despartire sau o depresie – daca esti bun la ceea ce faci, mereu se gaseste ceva care iti tine mintea ocupata.

Revista VIP v-a premiat anul acesta pentru cuplul pe care il formati. Povesteste-ne cum este viata in doi, caci dupa o perioada de singuratate, in viata ta a aparut Radu.
Nu am tanjit dupa o relatie. Chiar nu mi-am dorit acest lucru. I-am si spus ceva de genul: „Ai aparut si tu acum…”. N-am avut timp sa ma gandesc prea serios, pentru ca munceam incontinuu si nu eram niciodata singura. La Buftea aveam o gramada de prieteni, de treaba, deplasari… De el pur si simplu m-am indragostit. Mai sunt si situatii in care trebuie sa creezi contexte pentru ca relatia sa inceapa. La mine nu a fost cazul.

Mai sunt femei care aleg un partener doar ca sa le umple singuratatea…
Si asta e riscant. Hotararea de a nu mai fi singura este mai puternica decat capacitatea de a analiza persoana de langa tine, careia tinzi astfel sa-i ierti multe defecte doar pentru ca tie ti-e frica de singuratate.

Asa se ajunge si la casatorii…
Din pacate, da. Cred ca e foarte greu sa mentii o relatie puternica.

… Si sa stii pe cine sa alegi dintre numerosii admiratori.
Da, trebuie sa-ti dai seama cu ce defecte ale partenerului esti dispusa sa pleci la drum, caci pana la urma asa se pune problema. Nu cred in barbatul perfect. Sunt barbati care daca nu beau, te insala, iar daca nu te insala, nu au un loc de munca, iar daca lucreaza, te mint sau sunt agresivi. Acestea sunt extremele, iar oamenii trebuie sa gaseasca un echilibru. Trebuie sa hotarasti cu ce defecte ale partenerului poti rezista.

Cum este Radu?
(Rade.) Are si el o multime de defecte, dar noi inca nu petrecem atat de mult timp impreuna. Defectele mele si defectele lui ne fac viata mai dinamica. Eu sunt mai activa, el mai pasiv; eu am mai multa initiativa, dar el ma mai tempereaza, pentru ca a fi mereu activ, nu este intotdeauna bine. Trebuie sa ai puterea sa te opresti, sa mai iei o gura de aer. Deseori, Radu imi spune: „Mai usor; nu asa se fac lucrurile”.

Aveti planuri serioase pentru viitor?
Sigur ca da. Avem o relatie atat de stransa, incat mie acum nu-mi lipseste casatoria. Cred ca, de multe ori, cand oamenii se casatoresc fie vor copii, fie sunt nesiguri de relatie. Mariajul reprezinta o confirmare ca partenerul chiar vrea sa ramana langa tine. Noi insa locuim de mult timp impreuna, avem multe lucruri la comun, pana si parintii nostri isi petrec vacantele si sarbatorile impreuna, ca intr-o adevarata familie.

Din ce motiv faci atat de mult sport, pentru imagine sau pentru tonus?
Tin la imaginea mea. Sigur ca e important si cat de bine te simti in pielea ta. Am grija sa merg la sala, dar nu-mi fac cine stie ce
tratamente faciale, nici nu merg la saloane cu dichis. Nu am facut niciodata impachetari in ciocolata, diamante sau alte asemenea lucruri care nu ma atrag deloc. Nu am fost niciodata la un centru de spa. Prefer masajul sportiv. Acum stiam ca o sa facem poze, dar de obicei, cand plec de acasa, nu sunt atat de meticuloasa. Cand ma duc la salon ca sa-mi fac pedichiura, le spun fetelor sa faca cumva sa tina mult, sa nu mai trec pe la ele cateva luni.

Ai mai fost la castinguri?
Nu, dar nu vreau sa abandonez ideea. Am facut deja acest lucru dupa ce am realizat spectacolul cu Mihai Bendeac, Doi pe-o banca, ce a fost intrerupt din cauza problemelor lui Mihai cu Antena 1. Sunt un om care depinde de oameni; nu pot sa colaborez, sa fiu antrenata la sala de fitness, nici macar sa vorbesc cu cineva daca nu-mi place de omul respectiv. Nu pot, oricat de bun ar fi! M-a intrebat Gino Manzotti cat timp vreau sa fac parte din trupa. I-am raspuns ca pana cand o sa ma mai simt bine, pentru ca intr-adevar, aceasta este masura. Tot el mi-a spus ca citise in ziar ca as fi fost insarcinata, intrebandu-ma daca era adevarat. Trupa ar trebui, in mod normal, sa fie anuntata, pentru a sti ce sa faca in viitor. Subliniez: nu sunt insarcinata!
Se intampla sa mai canti melodiile tale din telenovele?
Da, cant doua dintre ele la concerte, pentru ca au tot fost cerute de fani.  
Ne spuneai ca ti-ai descoperit recent o noua pasiune.
Am descoperit ca-mi place pedagogia. Sunt profesoara la o scoala de actorie si testez acum aceasta latura. Imi place foarte mult. Poate fi privit ca un curs de dezvoltare personala, actoria fiind un mod de autocunoastere foarte bun. Un actor e cu atat mai bun cu cat isi da seama de unicitea lui, pe care trebuie sa mizeze. Hamlet a fost interpretat de foarte multe ori, dar de fiecare data in mod diferit. Fiecare actor are elementul sau unic, care poate pune altfel in valoare personajul.

Intrebarile Laurei Mihaela Braniste, studenta la Facultatea de Jurnalism a Universitatii Hyperion, aflata la VIP in programul de internship:
Care este cea mai frumoasa amintire din copilarie?
Nu am una singura… Imi placeau mult sarbatorile de iarna, cand il asteptam pe Mos Craciun – da, cativa ani am crezut si eu in el. Sau cand fratii mei erau la liceu si plecasera de acasa, iar vinerea, cand ii auzeam ca vin, ieseam afara si incepeam sa plang de fericire...

Apropo, cand ai plans ultima data de fericire?
Pe scena, acum cateva luni. Aveam un concert in Piata Sfatului din Brasov, iar eu cantam melodia Doua timpuri. Se vedea apusul, era cald, vantul adia, iar acordurile erau atat de frumoase, incat mi s-a parut ca traiesc un moment minunat.

Unde iti vei petrece urmatoarea vacanta?
Urmatoarea vacanta va fi in ianuarie, cand o sa plecam fie in Asia, fie spre America; oricum, intr-o zona calduroasa. Vrem sa mergem la plaja, pentru ca in restul acestei veri nu avem timp.

de Anca Lapusneanu - 80855 afisari
 
         
 
1.1 - 22 voturi